casa de cultura a sindicatelor oradea, CCS oradea

Creator şi păstrător al unui nepreţuit tezaur folcloric, poporul român îşi exprimă bogăţia simţurilor şi virtuţilor sale spirituale prin intermediul cântecelor şi jocurilor populare de o nespusă varietate tematică şi frumuseţe artistică.

Folclorul muzical şi coregrafic, transmis din generaţie în generaţie, şlefuit cu măiestrie de multitudinea creatorilor anonimi, constituie una dintre cele mai de preţ avuţii ale poporului român.
Creaţia folclorică din realităţile României contemporane, reflectă dragostea faţă de plaiurile natale, viaţă nouă, liberă şi fericită, bucuria muncii împlinite; este preluată şi valorificată de mişcarea de amatori care include în rândurile sale mii de formaţii muzical-coregrafice.
Între aceste formaţii Ansamblul folcloric "Nuntaşii Bihorului" şi-a câştigat un loc de frunte.

Oradea, oraşul de pe Criş unde locuiesc şi muncesc interpreţii ansamblului folcloric este o străveche aşezare românească. Este un important centru industrial al ţârii, oferind un peisaj arhitectonic complex, în care alături de ruinele cetăţii fortificate din veacurile trecute, se înalţă siluete zvelte de beton şi sticlă ale unor moderne construcţii industriale şi social culturale.
Cartea de vizită a ansamblului folcloric "Nuntaşii Bihorului" o constituie tinereţea, exuberanţa, virtuozitatea şi succesele sale, care i-au conferit o faimă binemeritată.

La aceasta au contribuit oamenii săi proveniţi din rândurile muncitorilor,
tehnicienilor şi intelectualilor orădeni, pasionaţi de creaţia populară.
În prezent, la vârsta ansamblului se înscriu 37 de ani de activitate artistică, o veritabilă salbă de elogii, distincţii şi aprecieri. Este de ajuns să amintim doar câteva.

Ansamblul este de nouă ori deţinătorul Premiului I la concursurile artistice
republicane, posesor al Medaliei de Aur şi al titlului de Laureat al acestor
mari concursuri. Asemenea trofee i s-au acordat şi cu ocazia participării sale la competiţiile artistice din afara hotarelor ţării.

Astfel, în 1969 cu ocazia a numeroase spectacole de înaltă ţinută artistică,
ansamblul este distins cu Medalia de Aur al celui de-al Xl-lea Festival al
muncitorilor din fosta Republică Democrată Germană.
În anul 1972, participă la prestigiosul festival concurs internaţional de
folclor "Migdalul în floare" de la Agrigento - Italia, unde obţine Premiul
pentru Artă al Ministerului Turismului şi Spectacolelor din Italia.
De asemenea, întreprinde un turneu în această ţară, într-o serie de localităţi din regiunea Peruggia, bucurându-se de un deosebit succes.

Anul 1973 marchează participarea ansamblului la "Zilele culturii
româneşti de la Bochum" - din fosta Republică Federală Germană şi la un
turneu în această ţară.
În anul 1976, participă la "Festivalul florilor" de la Debrecen - Ungaria.
În anul 1982 întreprinde un turneu în Portugalia, luând parte la Festivalul
internaţional de folclor de la Santarem şi Lisabona, unde obţine importante premii şi distincţii.

În anul 1985, ansamblul participă pentru prima dată în Franţa, la Festivalurile internaţionale din DAX, ORTHEZ şi JURANQON, fiind foarte bine apreciat.
În 1990, ansamblul participă la a 28-a ediţie a Festivalului Internaţional al
Pirineilor la Oloron - Sainte-Marie, Amelie Ies Bains, Montrejeau, Sainte-Sever.

În 1991 - Festivalul Internaţional de Folclor de la Izmir - Turcia, în două etape: Festivalul de la Universitatea EGE şi Festivalul de la Dokuz-Eyliil Universitesi, 1992 - Festivalul Internaţional din Turcia "Universitesi Halk Festival".

1993 - Turneu în Republica Moldova
1993 - Ansamblul organizează Festivalul Internaţional de Folclor Oradea - România 1993, ediţia I.
1994 - Participă la Festivalul Internaţional din Porto - Portugalia şi la un turneu la mai multe festivaluri în această ţară
În 1995 - organizează Festivalul "Zilele prieteniei româno-portugheze" la Oradea, judeţul Bihor.

În anul 1996 ansamblul este prezent la Zaragoza. în Spania, în cadrul celei de-a Vl-a ediţii a Festivalului Internaţional de Folclor tradiţional.
În anul 1997 este unul din organizatorii Festivalului Internaţional de Folclor Oradea, România, ediţia a III-a, din luna iulie.

1998 - participă la festivalurile folclorice internaţionale de la Porto - Portugalia, Zaragoza - Spania şi Oloron - Franţa.
2000 - participă la a X-a ediţie a Festivalului mondial de folclor din Zaragoza - Spania.
2002 - Marele Premiu la Festivalul interjudeţean "Târgul de Fete" de la Muntele Găina.

2002 - Festivalul judeţean "Floare de salcâm" de la Valea lui Mihai - Bihor.
2002 - Festivalul Naţional "Nunta Zamfirei" la Bistriţa Năsăud.
2003 - Festivalul internaţional de folclor de la Timişoara alături de Franţa, Serbia, Mexic, Ungaria, Bulgaria.
2003 - Festivalul Vinului, de la Oradea.
2004 - Ansamblul împlineşte 40 de ani de activitate neîntreruptă.

Ansamblul folcloric "Nuntaşii Bihorului", pentru programul său a selecţionat câteva creaţii muzicale şi coregrafice din cele mai importante zone folclorice ale României, piese valoroase care atestă prin autenticitate şi originalitate, tradiţiile vii ale poporului român, vitalitatea şi forţa sa creatoare, talentul, mândria şi demnitatea unei naţiuni care a dăruit lumii însemnate valori spirituale.

Suitele de jocuri populare care deschid programul ansamblului constituie adevărate perle ale folclorului românesc. Culese de pe plaiurile bihorene, moldovene, muntene, maramureşene şi năsăudene, ele încântă prin diversitatea mişcărilor şi ritmului, prin eleganţa şi exuberanţa interpreţilor.
Piesele muzicale din program au savoarea lor specifică.

Mesajul cald şi optimist este lansat prin intermediul tarafului format din virtuoşi instrumentişti şi a unor solişti vocali de prestigiu ai ţării noastre.
În încheiere, ansamblul va prezenta "Nunta din Bihor" cu aspectul ei spectacular deosebit, festiv şi dinamic, cu un întreg şir de datini şi obiceiuri, aduse din generaţie în generaţie până în zilele noastre. începând cu solia chemătorilor şi împodobirea steagului de nuntă, continuând cu îmbrăcarea miresei, cântecul de rămas bun şi încheind cu momente de veselie, cântece şi jocuri de nuntă, toate la un loc ne dau imaginea monumentală şi iniţiatică a acestei datini străbune.

La noi la nuntă, se urează de sănătate, spor şi fericire pentru toţi.
Cu această urare românească vă întâmpinăm şi noi. Am pus în aceste "Flori alese, salbe de mirese" toată căldura inimii noastre, toată limpezimea apelor şi toată căldura soarelui, răcoarea pădurilor noastre şi razele lunii, tot ce avem mai frumos, sufletul neamului românesc.

Venim la voi să glăsuim despre noi înşine, curat, simplu, luminos şi uman, să cântăm şi să jucăm.